Sari la conținut

Hodod, Satu Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hodod
Hadad
Kriegsdorf
—  sat și reședință de comună  —

Hodod se află în România
Hodod
Hodod
Hodod (România)
Localizarea satului pe harta României
Hodod se află în Județul Satu Mare
Hodod
Hodod
Hodod (Județul Satu Mare)
Localizarea satului pe harta județului Satu Mare
Coordonate: 47°24′9″N 23°1′30″E ({{PAGENAME}}) / 47.40250°N 23.02500°E

Țară România
Județ Satu Mare
ComunăHodod

SIRUTA137853
Atestare1334

Altitudine252 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total888 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal447155
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Hodod în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Hodod în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Hodod în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Vedere
Strada Hodod

Hodod (în maghiară Hadad, în germană Kriegsdorf), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Satu Mare, Transilvania, România.

Localitatea Hodod este situată în sud-vestul județului, la o distanță de 68 km. de municipiul Satu Mare, orașul reședință de județ, pe drumurile județene: DJ196, Cehu Silvaniei - Supuru de Jos și DJ110A, Guruslău - Hodod.

Așezarea este atestată documentar din anul 1334, sub numele de Hodod. Luând în considerare că localitatea alăturată, Nadișu-Hododului, apare deja în registre din secolul XIII, nu este exclus ca și localitatea Hodod să fie mai veche. Cetatea este atestată documentar din 1399, ca fiind construită de și aparținând familiei Kusalyi Jakcs György. Așezarea devine oraș-târg (în latină oppidum, în maghiară mezőváros) din anul 1482.[2]

La data de 4 martie 1562, armata regală a lui Ferenc Zay și Menyhért Balassa a învins ardelenii, dar în 1564 János Zsigmond și-a recucerit cetatea cu 12.000 de soldați. A fost deținută de familia Wesselényi din 1584. A fost ocupată de Basta în 1600. În timpul războiului de independență Rákóczi, Zsuzsanna Pál Wesselényi a apărat cetatea împotriva Labanținilor, dar în 1710 István Csáky a renunțat la el. S-a prăbușit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Familia Wesselényi devine noul proprietar începând cu anul 1584.

Cetatea decade în secolul XVIII.

Din 1876 a aparținut județului Sălaj. Din 1882 in sat functioneaza o  farmacie.

Populația decimată în răscoala împotriva administrației austriece, condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, și de epidemia de ciumă din 1742, va fi completată de către contele Wesselényi cu coloniști germani. Cea mai mare parte a populației germane a emigrat în Germania începând cu retragerea trupelor germane în 1944, emigrarea continuând ulterior în anii 1980–1990.[3]

La recensamantul din 2011 din 887 de locuitor 686 s-au declarant maghiari, 48 români, 116 romi și 18 germani.

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Conacul Wesselényi-Degenfeld, cu reședință si construcțiile anexe, constituie unul dintre cele mai reprezentative ansambluri de arhitectură civilă barocă din Transilvania. Construit in secolul XVIII, decorat cu reliefuri de A.Schuchbauer. Modificări neoclasice in sec.XIX.
Conacul Degendfeld
  • Conacul Wesselényi (1763) are un remarcabil corp rezidențial cu arhitectură barocă.
  • Biserica Reformată-Calvină, construită in stil gotic, datează din secolul XV. In urma mai multor alunecari de teren, se află într-o stare precară.
  • Biserica Evanghelică-Luterană, construită în stil baroc în secolul XVIII.

Născut în Hodod

[modificare | modificare sursă]
  • Petri Mór, Szilágy vármegye monográphiája, vol. I-VI, Budapesta, 1901-1904
  • 4. Péter H. Mária: Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai. Kolozsvár, 2002, 45. o.
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Petri Mór - Szilágy vármegye monográphiája - Accesat la data de 2011-04-12
  3. ^ Heimatortsgemeinschaft Kriegsdorf-Hadad - Geschichte - Accesat la data de 2011-04-12

Legături externe

[modificare | modificare sursă]